Cu ajutorul aparaturii de ultimă oră, a celei mai eficiente anestezii și, mai ales, a experienței și profesionalismului echipei medicale, astăzi putem obține rezultate absolut spectaculoase în neurochirurgie – cum este cazul pacienților cu tumori imense, care pleacă acasă „pe picioare” (adică perfect în perfectă stare neurologică), după o operație de 10-12 ore și o spitalizare de trei zile post-operator. Astfel, o operație pe creier sau pe coloană nu mai reprezintă niște stigmate invalidante din punct de vedere social și profesional, ca odinioară.

Din experiența noastră, cele mai mari griji, cele mai stresante incertitudini pe care ni le adresează pacienții sunt următoarele: „o să mă mai trezesc din operație?”, „o să mai pot vorbi?”, „o să rămân paralizat?”, „o să rămân cu o gaură în cap?”, „o să-mi radeți părul?”, „o să rămân cu o cicatrice urâtă?”. Aici și acum, noi putem răspunde cu convingere „da” la primele două întrebări și „nu” la celelalte – asta înseamnă, de fapt, neurochirurgie minim-invazivă.

Poate ai auzit dictonul „chirurg mare, incizie mare”.

Uită de el! Până în ultimii 10-20 ani, acesta a fost crezul chirurgilor de orice specialitate. Incizie mare înseamnă confort pentru operator, spațiu pentru multiple unghiuri de lucru, pentru lumină, pentru situații neprevăzute, accidente și complicații. Pentru pacient însă, incizia mare înseamnă disconfort: dureri post-operatorii, recuperare dificilă, îngrijire de durată a plăgii, cicatrice mare și complicații ale plăgii. Când punem pacientul în primul plan, ca siguranță și confort, această abordare este inacceptabilă.

Schimbarea a venit treptat, odată cu introducerea unor noi tehnici chirurgicale și a unor noi tehnologii. Probabil că cea mai cunoscută dintre ele este laparoscopia aplicată în chirurgia abdomino-pelvină sau urologică. În neurochirurgie, momentul decisiv a fost introducerea microscopului operator, însă de o neurochirurgie cu adevărat minim-invazivă putem vorbi abia după adoptarea pe scară largă a neuro-navigației, a endoscopiei (e adevărat, doar pentru anumite situații) și a neuro-anesteziei moderne.Pentru mulți, un pacient operat pe creier este ras pe cap, bandajat în primele 2-3 săptămâni după operație, cu o cicatrice în potcoavă care se va vedea toată viața, eventual și cu un mare defect cranian, iar din punct de vedere funcțional în căruțul cu rotile, paralizat, sau chiar la pat pentru tot restul vieții.

Nu e deloc așa. Să începem cu latura estetică, deși, după cum vom vedea, toate aspectele sunt legate între ele.

• Nu radem părul. Există o mulțime de studii care demonstrează faptul că nu există niciun beneficiu al raderii părului, și niciun risc de infecție dacă nu este ras. Pacientul se spală pe cap cu un șampon obișnuit, iar în sala de operații folosim un șampon-gel cu Betadină, cu rol dezinfectant și de fixare a părului. Apoi, facem o cărare pe traseul inciziei, și radem părul pe o lățime de 5-6 mm. Este adevărat, închiderea plăgii este mai dificilă pentru chirurg, dar este un preț mic pentru un rezultat estetic incomparabil mai bun.
• Incizii mici, bine plasate, astfel încât să obținem maximum de acces. Preferăm incizii liniare sau ușor arcuate, întotdeauna în păr, nu la vedere – desigur, la pacienții cu calviție nu se aplică. Incizia mică înseamnă nu doar un rezultat estetic mai bun, dar și dureri mai mici, complicații locale reduse (hematom, fistulă de lichid cefalo-rahidian și infecții), și nu este necesar să punem dren – din punctul nostru de vedere, al chirurgilor, timpii operatori de deschidere și închidere sunt mai scurți, ceea ce ne permite să ne concentrăm pe operația propriu-zisă.
• Volete mici, plasate strategic, astfel încât să fie cât mai puțin vizibile și să ne ofere acces suficient pentru timpul principal al operației. Oricât de mic, acest căpăcel osos se pune la loc la sfârșitul intervenției; mai mult, este fixat cu o plăcuță sau două din titan și 2-4 șurubele, perfect biocompatibile, subțiri, care nu se observă sub piele. Dacă există o lipsă de os mai mare, se plombează cu un ciment special, astfel încât să nu se vadă nici cea mai mică deformare locală.
• Nu folosim bandaje și drenuri. Inciziile mici nu sângerează și nu este necesar să aplicăm pansament; de cele mai multe ori, nici nu stau, din cauza părului. Tradiționalul „turban” are un impact psihologic negativ asupra pacientului și familiei.

Mai importantă decât latura estetică este cea neurochirurgicală propriu-zisă. Sunt acele tehnici și metode prin care încercăm să punem cât mai mult în aplicare principiul „creierul nu trebuie să știe că a fost operat”. Vezi secțiunea “Tehnologie de ultimă generație”.